Cine este de vină, poporul sau politicienii? (PressHub)

Va redeveni USR un partid cool pentru electoratul reformist sau va avea soarta PNȚCD? (G4Media) - O.J.Schmitt: În România s-a dezvoltat un mediu care combină naționalismul tip Ceaușescu cu ortodoxia neolegionară (SpotMedia)

Cine este de vină, poporul sau politicienii? (PressHub)

Este dificil să tragi o concluzie în alb și negru despre rezultatele alegerilor locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie.

Este surprinzător scorul obținut de PSD-PNL la europarlamentare, de 48,67%, la o distanță uriașă față de următorul clasat (AUR, cu 14,95%).

Surprinzător, pentru că succesul celor două partide vine după trei ani de guvernare în care România se împrumută tot mai mult și tot mai scump, inflația este cea mai mare din UE, numărul de sinecuri la stat a crescut, deși liderii celor două partide mint repetat că le taie, justiția a fost efectiv pusă cu botul pe labe, iar presa a fost cumpărată cu milioane de euro.

În acești trei ani, zeci de infractori au scăpat din cauza faptului că cele două partide nu au reglementat la timp prescripția, iar Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, chiar liderii PSD și PNL, sunt inițiatorii unei legi prin care care fac evaziune de sub un milion de euro scapă nepedepsiți.

Prin urmare, primul răspuns este simplu: de vină este poporul, sau cel puțin 48,67% din popor (ba chiar mai mult, dacă îi numărăm și pe cei care nu au venit la vot), că nu-i pasă dacă este condus în continuare de hoți și incompetenți.

Dar, revine jurnalistul Răzvan Chiruță, redactor șef la PressHub, rezultatele alegerilor nu pot fi analizate doar în alb și negru. Căci în unele părți, electoratul a demonstrat că a evoluat.

Cetățenii unor orașe au înțeles că este mai bine ca acestea să fie administrate de primari cinstiți, chiar dacă mai fac și greșeli.

Este și vina politicienilor. A celor de opoziție, că ei au pierdut.

În primul rând, pentru că acceptă această aberantă situație cu scrutinul într-un singur tur la alegerile locale.

Va redeveni USR un partid cool pentru electoratul reformist sau va avea soarta PNȚCD? (G4Media)

Dezastrul înregistrat de USR la europarlamentare și locale sub conducerea lui Cătălin Drulă riscă să trimită partidul în irelevanță. Partidul, fondat în 2015 de Nicușor Dan ca o alternativă la sistemul PSD-PNL, a pierdut mare parte din publicul reformist din cauza greșelilor liderilor. Iar degringolada în care a intrat după locale se va prelungi, previzibil, cu efecte asupra prezidențialelor și parlamentarelor, anticipează pe pagina G4Media jurnalistul Cristian Pantazi.

Ce se întâmplă acum? Primele date ne arată o posibilă bătălie internă între minimum două facțiuni: Dominic Fritz și Elena Lasconi. Fritz e susținut chiar de ”team Barna”, cum e numită în partid echipa actuală de conducere. În spatele Elenei Lasconi ar urma să se pună cei nemulțumiți de Drulă&co, chiar dacă primărița din Câmpulung nu e considerată neapărat exponenta curentului reformist care a dus la apariția USR. Nu e clar în acest moment dacă va mai apărea vreun alt candidat cu șanse reale.

Vor urma probabil două săptămâni de lupte intestine, cu noi scandaluri în public și acuzații care vor adăuga la senzația de partid în degringoladă.

Cât de eficient va fi un partid condus de la Timișoara sau de la Câmpulung? Ușor de intuit.

Curentul reformist nu va dispărea din societate. Își va găsi un alt recipient politic.

O.J.Schmitt: În România s-a dezvoltat un mediu care combină naționalismul tip Ceaușescu cu ortodoxia neolegionară (SpotMedia)

Putin exploatează lipsa de educație politică a cetățenilor și are un joc ușor în România, dar și în țări precum Austria. El cooperează cu politicieni care înclină spre Rusia din corupție, naivitate sau afinitate ideologică.

Într-un interviu acordat Spotmedia.ro, istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, autorul unei lucrări de referință despre Mișcarea Legionară, precum și a unui volum de istorie a Bisericii Ortodoxe Române și a relației acesteia cu puterea politică, analizează felul în care România și-a pus problema securității naționale, în contextul strategiilor de destabilizare utilizate de Rusia.

Niciun partid nu atacă AUR sau grupul doamnei Șoșoacă drept o amenințare la adresa securității naționale, iar politica de securitate nu joacă niciun rol în campania electorală din România. Putin exploatează lipsa de educație politică a cetățenilor și are un joc ușor în România, dar și în țări precum Austria. El cooperează cu politicieni care înclină spre Rusia din corupție, naivitate sau afinitate ideologică.

În timp ce în țări precum Finlanda sau Estonia o educație politică excelentă și o pregătire mentală pentru încercǎri de destabilizare împiedică succesele majore ale Rusiei, țări precum Austria sau România sunt foarte vulnerabile", argumentează Oliver Jens Schmitt.