Perdanți și câștigători ai alegerilor din 9 iunie. Unde se află Klaus Iohannis?

Alegerile din 9 iunie au schimbat într-o măsură importantă raporturile de forțe pe scena politică europeană. Există câștigători și perdanți. Iar liderii care au făcut performanțe bune în țările lor pot pretinde locuri importante în structurile europene și vor fi așteptați să se implice mai puternic în formularea politicilor.

Mai întâi de toate, marii perdanți ai alegerilor din 9 iunie sunt chiar liderii informali ai Uniunii, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, care au ieșit slăbiți.

După înfrângerea catastrofală a majorității prezidențiale în fața extremei drepte, Macron a dizolvat Adunarea Națională și a convocat alegeri anticipate, cu rezultat incert. De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, Macron a căutat să joace rolul de lider al Europei. Acum, poziția sa în plan european este slăbită.

Partidul social-democrat al cancelarului german Olaf Scholz a fost pur și simplu măturat în alegerile europene, ajungând pe locul trei, sub formațiunea de extremă dreapta AfD. La fel, și partenerii săi, liberalii și verzii, membri ai așa-numitei coaliții-semafor. Creștin-Democrații (CDU) revin în forță, cu aproape o treime din voturile exprimate. Spre deosebire de Franța, Scholz a exclus alegerile anticipate, dar ca și prietenul său de dincolo de Rin, apare slăbit pe scena europeană.

Ungurul Viktor Orban este următorul perdant. Cu un scor de circa 44%, FIDESZ atinge minimul istoric din ultimul deceniu și jumătate în care s-a aflat la putere. În acest timp, Orban s-a afirmat drept un contestatar vehement al politicilor europene, tocmai în baza mandatului puternic conferit de națiune. Acum, ar trebui să asculte și jumătatea din societate care nu mai este de acord cu el.

Dintre câștigători, se detașează polonezul Donald Tusk. În alegerile naționale, el a reușit să disloce de la putere tabăra naționalist-conservatoare, iar acum și-a reconfirmat avansul.

Coaliția civică a lui Tusk a luat 37,1% din voturi iar Partidul naționalist Lege și Justiție, care a deținut puterea din 2015 până anul trecut, condus de Jarosław Kaczyński, a venit aproape, cu 36,2%. Aceast minim avans îi asigură totuși lui Tusk un rol important la masa liderilor UE în perspectiva viitoarelor negocieri pentru funcțiile cheie.

Georgia Meloni este un alt protaginist al duminicii electorale. Cu 28,8% din voturi, depășind scorul de 26% pe de la scrutinul național din 2022, Meloni își consolidează poziția de jucător în cadrul UE.

Să nu-l uităm pe premierul grec Kiriakos Mitsotakis, al cărui parrtid s-a clasat pe primul loc la europarlamentare, chiar dacă a pierdut câteva puncte importante comparativ cu alegerile naționale. Mitsotakis, lider al unei țări care a recuperat spectaculos după criza financiară de acum un deceniu, poate juca și el un rol important în cadrul UE.

În sfârșit, Klaus Iohannis. Unii se vor întreba ce caută pe această listă. Și, totuși...

Comasarea alegerilor locale și europene și lista comună PSD-PNL au adus un număr important de alegători la urne și au generat un vot covârșitor în favoarea formațiunilor pro- europene – circa 80% din voturile exprimate și 75% din mandatele României merg către aceste formațiuni, care constituie actuala majoritate în Parlamentul de la Strasbourg.

Aceste mișcări, larg criticate, au fost puse pe seama președintelui Iohannis. Dar dincolo de criticile de atunci, iată că, măcar în plan european, aceste mișcări s-au dovedit inspirate.

Iohannis nu va mai fi mult timp membru al Consiliului European. Mandatul său se termină înainte de sfârșitul anului. Dar el speră la un post-cheie european. Rezultatele alegerilor îi servesc ca argument.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România