Putin amenință statele occidentale mici. Intenții reale sau retorică?

Două teme legate de războiul Rusiei în Ucraina sunt la ora actuală subiecte de controverse printre aliații Kievului. Unul este trimiterea de trupe occidentale pe teren, în cazul unui avans strategic al Rusiei. Al doilea privește permisiunea acordată Kievului de a lovi ținte din interiorul Rusiei cu armament primit din vest.

În această din urmă chestiune, președintele francez Emmanuel Macron s-a pronunțat, în timpul vizitei din Germania, pentru ca rachete occidentale să poată lovi ținte militare rusești.

Șeful statului francez consideră că ”dacă le spunem că nu au dreptul să ajungă în punctul din care sunt trase rachetele către ei, de fapt le spunem că le livrăm arme, dar că nu se pot apăra”. Președintele Macron a precizat însă că Ucrainei nu ar trebui să i se permită să lovească ținte civile – așa cum Rusia a procedat în nenumărate rânduri.

Liderul de la Paris se alătură astfel apelului lansat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru ca Ucraina să primească permisiunea de a lovi în interiorul Rusiei. Marea Britanie, la rândul ei, a dat această permisiune Kievului.

Totuși, nu toți aliații sunt de aceeași părere.

Italia, prin vocea șefei guvernului, Giorgia Meloni, a respins o asemenea posibilitate. Germania este și ea reticentă, deși rămâne principalul contributor european la efortul de război al Kievului.

Trebuie să precizăm aici că permisiunea acordată Ucrainei nu ține nici de blocul european și nici de Alianța Atlantică. Ea se circumscrie relaților bilaterale. Fiecare țară poate decide individual în această problemă.

Citeste siUcrainenii trebuie să poată folosi armele primite contra pozițiilor din Rusia (Analist)

Este adevărat, lucrurile sunt văzute cu totul diferit de la Moscova. În accepțiunea sa, dacă o armă occidentală lovește în interiorul Rusiei, aceasta este o acțiune a Occidentului în întregul său.

În acest caz, președintele Vladimir Putin a amenințat cu „consecințe grave”. El a atenționat mai ales țările mai mici, care – spune el – ”trebuie să se gândească cu ce se joacă”. Cu alte cuvinte, amenințarea nu vizează puterile majore care livrează Ucrainei arme de mare capacitate, ci membri mai mici al alianței occidentale.

Dictatorul de la Kremlin încearcă, probabil să genereze o diviziune în rândul aliaților, sădind teamă în rândul țărilor mici care, speră el, ar putea interveni pe lângă cele mai mari pentru a le convinge să nu le permită ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei.

Dar aceasta nu pare să se întâmple. Statele baltice, de exemplu, țări mici și aflate direct în bătaia armelor Kremlinului, susțin că Ucraina are dreptul de a lovi Rusia cu arme occidentale. România, o țară mai mare și aflată ceva mai la adăpost în comparație cu balticii, nu s-a pronunțat.

Dar din discuție nu trebuie să omitem un detaliu interesant. Potrivit AFP, Ucraina ar fi lovit deja ținte rusești cu arme occidentale, în regiunea Krasnodar.

O altă informație vine de la ziarul german Bild, care de-a lungul ultimilor ani a dovedit că deține surse bune cu privire la mișcările Rusiei și, printre altele, a relatat cu precizie despre pregătirile de invazie, din februarie 2022. Ziarul susține că  armata ucraineană a folosit cel puțin o dată un sistem Patriot primit din Germania pentru a lovi ținte rusești care atacau Ucraina.

Reacția de la Washington și Berlin a fost una furioasă, mergând până la amenințarea cu oprirea ajutorului militar. Însă, dacă relatările sunt corecte, acestea mai arată ceva: că Rusia, deja lovită cu arme occidentale, nu a reacționat, în pofida retoricii lui Vladimir Putin.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România