Investițiile publice nu scuză creșterea deficitului bugetar

Ministerul Finanțelor a făcut publice datele bugetului din primele patru luni ale anului. Primele cifre vizibile sunt cele ale deficitului bugetar. Un indicator care a ajuns la 3,24% din PIB, adică 57,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă de aproximativ două ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, atunci când deficitul era de numai 1,70% din PIB, respectiv 27 miliarde de lei. Există, în valoare nominală, o creștere a deficitului bugetar cu aproape 30 miliarde de lei.

Calculele trebuie refăcute, în sensul că în luna aprilie a.c., guvernul a luat decizia să plătească pensiile în avans, adică înainte de Sărbătorile de Paști. Ceea ce, evident, încarcă bugetul pe aprilie a.c. cu fondurile din luna mai. Ministerul Finanțelor ne spune și care au fost cheltuielile suplimentare, respectiv 9,33 miliarde de lei. De asemenea, în nota privind execuția bugetului general consolidat se arată că din cele 9,3 miliarde, 8,3 au fost plătite din bugetul asigurărilor sociale și un miliard de la bugetul de stat. Ceea ce ne spune că 10% din cheltuielile cu pensiile sunt acoperite de la buget, prin transferuri. Iar acest lucru se întâmplă cu siguranță pe ansamblul întregului an.

Să ne întoarcem însă la deficitul bugetar. Pentru a avea o imagine corectă după patru luni ale anului va trebui să scădem sumele plătite în avans în contul pensiilor. Vom ajunge la un deficit 2,7% din PIB, respectiv aproximativ 48 miliarde de lei. Chiar și în aceste condiții, deficitul bugetar este cu mult mai mare decât cel de anul trecut, mai exact cu 20 miliarde de lei.

În ultimul timp, guvernul explică nivelul ridicat al deficitului bugetar prin creșterea investițiilor. Este oare o justificare? Mai întâi, cifrele. Datele Ministerului Finanțelor arată, într-adevăr, anul acesta o creștere importantă a investițiilor publice în comparație cu cele de anul trecut. Nota de execuție a bugetului spune că în primele patru luni ale anului cheltuielile din fonduri publice pentru investiții au fost de 31 miliarde de lei, în timp ce anul trecut erau de numai 19 miliarde de lei.

Interesant este că anul acesta proporția investițiilor realizate din fonduri naționale a fost mult mai mare decât în urmă cu un an. Adică, din 31 miliarde de lei, 21 miliarde au fost de la bugetul național și numai 10 din fonduri europene. În contrast, anul trecut din 19 miliarde lei alocate pentru investiții, aproape 12 au fost din fonduri europene.

O întrebare legitimă este: în ce măsură suntem în fața unei tendințe corecte, mai ales într-o perioadă în care România are la dispoziție foarte multe fonduri europene? În mod normal, acum, investițiile ar trebui să se concentreze pe absorbția banilor europeni și, bineînțeles, pe reformele din PNRR care fac posibilă atragerea sumelor alocate României.

Chiar și dacă scoatem din deficitul bugetar sumele în plus alocate anul acesta de la buget pentru investiții, nivelul deficitului rămâne mai mare decât cu un an în urmă. Această abordare nu este corectă. Ea apare la unii miniștrii, dar nu se poate afirma că fără investiții deficitul ar fi mult mai mic. Este o înșelătorie. Pentru că pe această logică putem spune că reducerea la jumătate a cheltuielilor cu salariile ar scădea substanțial deficitul. Dacă s-ar reduce și pensiile deficitul ar tinde spre zero.

Dar, acest raționament simplist nu este valabil. De fapt, deficitul bugetar este suma tuturor cheltuielilor făcute de stat, fie că este vorba despre pensii sau salarii, despre medicamente sau dobânzi, despre investiții sau subvenții. Fiecare în parte contribuie la cheltuielile bugetare care ajung să fie mai mari decât veniturile. De aceea, echilibrarea bugetului nu se va putea face reducând doar un capitol de cheltuieli, ci scăzând din fiecare atât cât este optim.