Le Pen - Meloni: un super-grup de dreapta în Parlamentul European?

Agitație majoră pe scena politică europeană, cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlament. Un preconizat mare bloc de dreapta, naționalist-conservator, ar putea da peste cap toate calculele privind formarea majorității și desemnarea viitoarei Comisii. Dar care sunt șansele reale  pentru constituirea unui asemenea grup politic, având în vedere diviziunile majore care se manifestă în zona de dreapta, pe subiecte fundamentale pentru Europa?

Într-un interviu din ediția de duminică a ziarului italian Corriere della Sera, liderul francez de extremă dreapta, Marine Le Pen, a invitat-o pe șefa guvernului italian Giorgia Meloni să facă echipă și să formeze o super-grupare de dreapta care ar putea deveni al doilea cel mai mare bloc de partide din Parlamentul European.

Propunerea vine la scurt timp după ce partidul Marinei le Pen, Reuniunea națională, a rupt-o zgomotos cu formațiunea de extremă dreapta germană Alternativa pentru Germania (AfD). Motivul: candidatul principal al acesteia din urmă pentru Parlamentul European, Maximilian Krah, a relativizat rolul trupelor naziste SS în al doilea război mondial.

Între timp, AfD a fost exclusă din grupul Identitate și Democrație (ID), din care face parte și Reuniunea Națională.

Însă Marine le Pen are planuri mai mari.

Dacă formațiunile care acum fac parte din grupul conservator ECR și cel de extremă dreapta ID s-ar uni, iar lor li s-ar adăuga actuali neafiliați precum ungurii din FIDESZ, noul bloc politic ar putea ajunge la 165 de membri, față de 174 cât ar obține PPE. În aceste condiții, social-democrații (S&D) ar deveni al treilea grup, cu doar 144 de deputați.

De asemenea, propunerea liderei extremei drepte franceze vine la puțin timp după ce, în dezbaterea Eurovision de săptămâna trecută a candidaților principali pentru parlamentul European, Ursula von der Leyen, cap de listă al PPE, nu a exclus o colaborare cu grupul conservator ECR – și aceasta pe fondul unei relații tot mai strânse între președinta Comisiei și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni.

În aceste condiții, sunt de înțeles îngrijorarea și chiar nervozitatea dinspre social-democrați și liberalii centriști din Renew. Subiectul s-a aflat la loc de cinste pe agenda vizitei de stat pe care președintele Emmanuel Macron o  efectuează în Germania. Șeful statului francez și cancelarul german Olaf Scholz și-ar fi pus în gând să torpileze candidatura lui Von der Leyen și să vină cu o propunere alternativă, în persoana lui Mario Draghi, spun jurnaliștii de la Politico.

Citeste siRuptură franco-germană pe frontul naționalist – și un semnal pentru Europa

Sondajele preconizează scoruri destul de bune pentru extrema dreaptă ca și pentru formațiunile conservatoare, însă o cooperare largă între acestea este greu de întrevăzut. Partidele din această zonă politică sunt divizate pe subiecte fundamentale.

Unul este războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Georgia Meloni și partidul său Frații Italiei s-au situat din primul moment de partea Kievului. Din grupul conservator face parte și partidul polonez Lege și Justiție PiS, acum în opoziție, la fel, un susținător ferm al Ucrainei. De asemenea, viitorul guvern de la Haga, creat în jurul formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății, va continua sprijinul pentru Kiev.

Nu se poate spune același lucru despre Reuniunea Națională din Franța, FIDESZ din Ungaria sau AfD din Germania.

Un alt element de diviziune: polonezii și ungurii se opun ferm redistribuirii migranților, în timp ce italienii susțin această soluție.

În sfârșit, unele formațiuni de dreapta dau semne că s-ar apropia de centru, odată ivită ocazia de a intra la guvernare. Este cazul Fraților Italiei, în primul rând. Se vede și în Țările de Jos, după îndelungatele negocieri privind formarea coaliției. Alte formațiuni, precum FIDESZ sau Smer din Slovacia, continuă neabătut pe calea iliberală.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România