Presa armeană: Moartea președintelui iranian nu va schimba politica țării

Moartea președintelui iranian și a altor oficiali într-un accident de elicopter nu va afecta politica Iranului și acțiunile acestuia față de Azerbaidjan, scrie presa armeană. Iranul și Armenia sunt parteneri strategici în regiune. Între timp, președinta Parlamentului Letoniei a vizitat Azerbaidjanul și a declarat că companii din țara sa pot lua parte la reconstrucția regiunii Nagorno Karabah, disputată de Armenia și Azerbaidjan și preluată după o operațiune militară anul trecut de Baku. 

Cum va afecta moartea președintelui iranian  Armenia și regiunea, este întrebarea pe care și-o pune azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană care a intervievat un specialist în afaceri iraniene, Alain Shadunts.

Potrivit acestuia, nu sunt de așteptat schimbări majore în politica Iranului în regiune, deoarece puterea în țară nu este centrată doar în mâinile președintelui. Liderul Revoluției Islamice, Ali Khamenei este actorul principal în viața politică iraniană, iar Corpul Gărzii Revoluționare Islamice joacă și el un rol important, datorită căruia va fi asigurată continuitatea politicii iraniene.

„Corpul Gărzii Revoluționare Iraniene este principalul actor care se opune posibilelor acțiuni ale Azerbaidjanului. Chiar și astăzi, indiferent de prezența sau absența președintelui, ele continuă să joace un rol major în politica iraniană și este posibil ca din cauza schimbărilor care vor avea loc în Iran, rolul lor va crește, cu alte cuvinte, linia politică pe care au apărat-o va continua în lunile și anii care vor urma,” spune analistul.

Companiile letone pot participa și la lucrările de reconstrucție din Karabakh 

Iată un titlu din azertag.az care comentează vizita pe care a făcut-o în Azerbaidjan, președinta Parlamentului leton, Daiga Mijerina.

Oficialul leton a declarat, potrivit Azertag, că prima sa vizită oficială în Azerbaidjan a coincis cu aniversarea a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. „Ea și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul fără echivoc al Azerbaidjanului pentru candidatura Letoniei la calitatea de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în perioada 2026-2027.”

„Vorbind despre călătoria pe care a efectuat-o, ca parte a vizitei sale, în regiunea Karabakh, Președintele Parlamentului leton împărtășit impresiile despre orașele Fizuli și Shusha. (...) Daiga Mierinja a spus că Letonia a susținut întotdeauna integritatea teritorială și suveranitatea Azerbaidjanului.”

Oficialul de la Riga a adăugat că companii din țara sa pot lua parte la lucrările de reconstrucție ale Nagorno Karabah, enclava disputată de Armenia și Azerbaidjan și preluată după o acțiune militară anul trecut de Azerbaidjan. 

13 înotători amatori au traversat Marea Aral pentru a atrage atenția asupra secării sale

„Nu-o lăsați să sece: 13 înotători amatori au traversat Marea Aral pentru a atrage atenția asupra necesității de a o salva,” citim în time.kz. Momentul nu a fost ușor: în ziua înotului, temperatura mării a scăzut la 14 grade Celsius. Doi dintre înotătorii kazahi sunt sportivi cu dizabilități: unul a înotat fără un picior și celălalt fără un braț.

Citeste siMarea Aral - cea mai mare catastrofă ecologică din ultimul secol

Marea de Aral era odată unul dintre cele mai mari lacuri din lume, cu o suprafață de aproximativ 68.000 km2. Suprafața ei a scăzut continuu începând cu anii 1960, după ce râurile care o alimentau au fost deturnate de proiectele sovietice de irigație. În 2007, marea a ajuns la 10% din suprafața sa inițială, fiind divizată în patru lacuri – Aralul Mic (de Nord), bazinele estic și vestic din fostul lac Aralul Mare (de Sud), și un lac mai mic între Aralul de Nord și cel de Sud.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Anna Kocharyan - Armenia;

Elvira Ibrahimova - Azerbaidjan;    

Malgazhdarova Altynay - Kazakhstan

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei