De ce pierde România un milion de locuitori la fiecare 10 ani, deși o duce tot mai bine economic (PressOne)

Reformă făcută cu frâna de mână trasă: Executivul are în continuare peste 100 de secretari și subsecretari de stat (Libertatea) - Zeii somnului în campanie: Ciolacu, Ciucă și Geoană / O plictiseală istorică, dar numai până în 9 iunie (G4Media)

Iarna demografică. De ce pierde România un milion de locuitori la fiecare 10 ani, deși o duce tot mai bine economic (PressOne)

Institutul Național de Statistică a comunicat recent despre trei scenarii demografice pentru România.

Cel mai pesimist spune că în 2060 vor mai fi doar 12,5 milioane de români rămași pe teritoriul țării.

Cel mai optimist vorbește despre 16,3 milioane. 

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut: în România deja sunt statistic 122.6 persoane vârstice (65 ani +) la 100 de persoane tinere.

Rata fertilității este în declin în toată Europa. 

„Mulți români pleacă nu pentru că ar avea salarii mici, ci din cauza condițiilor de muncă și a managementului deficitar. Vor să ducă o viață mai bună nu doar din punct de vedere financiar”, explică la PressOne sociologul Ionuț Földes, lector la Universitatea Babeș-Bolyai, specializat în cercetare în demografie. 

Lipsa de bunăstare socială, a infrastructurii, sistemul de asigurări de sănătate ineficient, educația rămasă în urmă  – toate acestea contribuie la declinul demografic al României, spune Ionuț Földes, care arată cum statul nu reușește să acceseze nici măcar posibilele soluții rămase: diaspora și oamenii din țări terțe.  

Reformă făcută cu frâna de mână trasă: Executivul are în continuare peste 100 de secretari și subsecretari de stat (Libertatea)

Guvernul și-a angajat în septembrie 2023 răspunderea pe un proiect de lege, care prevedea că „numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%“. Ulterior, termenul a fost prelungit, în decembrie, pentru 30 iunie 2024, pentru a putea fi făcut pe îndelete, în condițiile în care, în iarnă, procesul de reorganizare făcea doar primii pași.

Într-adevăr, numărul demnitarilor din Guvern a mai scăzut față de apogeul din perioada Guvernului Ciucă, care în februarie 2023 avea 131 de secretari și subsecretari de stat. În prezent, Cabinetul Ciolacu are 104 secretari și subsecretari de stat de la nivelul ministerelor, premierului și de la Secretariatul General al Guvernului, fără a ține cont de persoane care au rang sau salarizarea asimilată acestei categorii de demnitari. Din cele 18 ministere, 11 au trecut prin Guvern hotărârile de reorganizare ale instituțiilor. Libertatea scrie că în continuare fără reorganizare făcută se află ministere ca Educația, Transporturile sau Sănătatea. Pe de altă parte, în unele instituții centrale, cei din rândul Puterii s-au achitat de sarcina reducerii demnitarilor.

Cu toate acestea, Guvernul Ciolacu e la mare distanță de echipe guvernamentale suple, cum s-a întâmplat în perioada Boc, în care Guvernul avea în vara lui 2010 doar 32 de secretari de stat, după ce aproape jumătate fuseseră dați afară, ca urmare a măsurilor de austeritate.

Zeii somnului în campanie: Ciolacu, Ciucă și Geoană / O plictiseală istorică, dar numai până în 9 iunie (G4Media)

Au rămas mai puțin de trei săptămâni până la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, însă nu se simte că se apropie momentul votului. Campania la locale are specificul ei: e mai mult locală. Cea pentru europarlamentare practic  nu există. Parcă niciodată nu s-a discutat mai puțin despre marile teme europene, deși sunt subiecte importante la zi, cum ar fi pactul privind migrația.

Până și campania din Capitală, după episodul Cârstoiu, se derulează tern, într-o atmosferă golită de emoție. De ce asistăm la una dintre cele mai anoste campanii electorale din istorie? Cum a ajuns campnia atât de plictisitoare, at de lipsită de nerv? Câteva explicații:

În primul rând, există o campanie electorală care captează deja toată atenția publică: prezidențialele. Din cauza devansării datei alegerilor din decembrie în septembrie, și campania la prezidențiale s-a mutat câteva luni mai devreme. Cum nimeni nu-și imginează că în perioada vacanței (iulie, august) mai urmărește cineva cu atenție gesticulația de campanie, evident că toți se agită încă de pe acum.

Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Mircea Geoană sunt în plină campanie, deși nici unul dintre ei nu a făcut un anunț oficial. Nu-mi amintesc de o situație asemănătoare. Cu patru luni înainte de prezidențiale, nici un candidat nu și-a formalizat intenția.

Dar și această campanie este cumva atipică: nimeni nu se răfuiește cu președintele în funcție, Klaus Iohannis, nici măcar între ei. 

Abia după 9 iunie există o șansă ca atmosfera electorală să se încingă puțin. Până atunci, balet politic, coregrafie, somn de voie, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.