Suntem datori să votăm? O discuție sinceră despre prezența la urne și „răul cel mai mic”, într-o Românie pe steroizi electorali (Panorama)

În marș triumfal direct spre zid. Cum ascunde propaganda PSD-PNL realitatea dură din economie (G4Media) - Agenţiile internaţionale de turism intră în România atrase de cele 8 mld. euro cheltuite de români pe vacanţe în afara ţării (Ziarul Financiar) - Cupa României e la Castel! Corvinul Hunedoara e noua legendă vie a Transilvaniei, din „B” direct în Europa League! (Gazeta Sporturilor)

Suntem datori să votăm? O discuție sinceră despre prezența la urne și „răul cel mai mic”, într-o Românie pe steroizi electorali (Panorama)

Pe 10 mai a început oficial campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare, primele două din cele patru runde de vot prin care ne putem decide reprezentanții politici. Câți vom fi la vot în toate aceste ture, rămâne de văzut, dar prognoza nu pare prea strălucită, căci sondajele ne arată că încrederea cetățenilor în instituțiile politice e șubredă.

De altfel, atitudinile cetățenilor români în privința votului sunt aceleași dintotdeauna: cei convinși că toți trebuie să mergem la vot, pentru că altfel ne batem joc de democrație sau ca să nu ni-l „fure” alții, cei care nu vor să audă de el și cei care merg ca să evite „răul cel mai mic”.

Totuși, cât de datori suntem din punct de vedere moral să votăm? Și cât de întemeiat este mersul la urne din considerentele de mai sus?

Alexandru Volacu, directorul grupului de cercetare Bucharest Center for Political Theory și conferențiar universitar la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, care a cercetat îndelung votul și democrația, atrage atenția că „indiferent de dezamăgirea noastră cu privire la anumite partide sau la anumiți politicieni, cineva tot va trebui să guverneze, așa că «fuga» de politică nu poate fi niciodată o soluție”.

„Există multe motive pentru absenteism, și unele sunt îngrijorătoare, dar aș vrea să subliniez că nici o prezență ridicată la vot nu semnalează neapărat existența unui climat politic sănătos. De multe ori, și mai ales în contextul actual, ea poate fi generată de un nivel foarte ridicat de polarizare politică, care nu e tocmai benefică pentru democrație”.

„Realitatea e că în această privință, a atașamentului față de sistemul democratic, stăm foarte prost”.

Integral, în Panorama.

În marș triumfal direct spre zid. Cum ascunde propaganda PSD-PNL realitatea dură din economie (G4Media)

Întrebarea corectă a zilei e cât de mult vor crește taxele în 2025. Toate datele arată că România e în plină criză bugetară, iar anul viitor va veni corecția: creșteri de taxe și impozite, plus eventuale tăieri de cheltuieli bugetare. ”Corecția financiară”, așa cum a alintat-o guvernatorul Isărescu, e inevitabilă. Dar PSD și PNL, ajutate de presa cumpărată cu banii publici, încearcă să proiecteze o imagine triumfalistă, strict de uz electoral pentru campania electorală, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

Criza bugetară seamă cu cea din 2009 ca structură. Deficitul bugetar crește rapid și va ajunge la 7% din PIB, structura cheltuielilor statului e rigidă cu salarii și pensii ce nu pot fi tăiate, datoria publică e însă mult mai mare raportat la PIB (50% din PIB în acest moment față de circa 15% în 2009), inflația e în creștere. Și, tot ca în 2009, statul e profund nereformat, corupția e omniprezentă și nesancționată, evaziunea fiscală încurajată. Tabloul general e neliniștitor, o spun Comisia Europeană, FMI, OECD.

Cum a ajuns România în acest punct? Explicația simplă e oroarea PSD și PNL față de reforme. Sunt două partide de sistem, a căror forță se bazează pe clientelism. Adică oastea de partid angajată la stat și firmele mufate la contracte publice. Orice reformă care ar tăia din sinecurile de la stat sau ar reduce cheltuielile ineficiente ar vulnerabiliza aceste partide. Ele sunt condamnate să perpetueze acest model corupt, cu atât mai mult într-un an cu patru campanii electorale. A recunoscut-o și guvernatorul BNR, lucid, care a spus că e greu de așteptat reforme în 2024.

Integral pe pagina G4Media.

O nouă piaţă „adulmecată“ de grupurile străine: agenţiile internaţionale de turism intră în România atrase de cele 8 mld. euro cheltuite de români pe vacanţe în afara ţării. Piaţa agenţiilor de turism, cu afaceri de 1 mld. euro anual, este puternic antreprenorială (Ziarul Financiar)

 RTK, Coral şi Join Up sunt trei dintre grupurile internaţionale de turism care au intrat în România pentru a le oferi românilor pachete de vacanţă în afara ţării, arată ZF într-o analiză.

RTK România este sub­sidiara grupului internaţional RTK, care are două sedii centrale, în Luxem­burg şi în Germania. Grupul de turism nu are activităţi de operare turistică, ci repre­zintă o asociaţie a peste 3.000 de agenţii de turism. Astfel, agen­ţiile de turism locale vor avea acces la portofoliul de pachete de vacanţă ale turoperatorilor din cadrul asociaţiei RTK.

Grupul Join Up a por­nit în Ucraina, iar companiile sub acest brand distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe pieţele din Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania şi România.

Un alt operator străin care a intrat pe piaţa locală este Coral Travel, parte din grupul turc OTI, care are pe lângă agenţii de turism şi hote­luri în portofoliu. Coral Travel are peste 50 de birouri în Germania, Turcia, Rusia, Belarus, Georgia, Litua­nia, Estonia, Letonia, Egipt, Thailanda, Spania, Grecia şi Emiratele Arabe Unite.

ULUITOR, Cupa României e la Castel! Corvinul Hunedoara e noua legendă vie a Transilvaniei, din „B” direct în Europa League! (Gazeta Sporturilor)

La prima ei finală din istorie, Corvinul Hunedoara a câștigat eroic Cupa României învingând-o pe Oțelul Galați la loviturile de departajare, 3-2, după 2-2 în timpul regulamentar, scrie Gazeta. 

Gălățenii mai experimentați, adică nu se avântă, hunedorenii exaltați, încercând să surprindă. Aceasta a fost ideea startului finalei. Spectacolul total din tribune a făcut ca și fotbalul să fie mai suportabil. Adevărații eroi ai confruntării au fost în afara gazonului. Au colorat un meci început monoton, care a căpătat multă culoare după minutele de tatonare.

354.000 de euro este bonusul învingătoarei din finală, 114.000 de euro încasează finalista.

Divizionara secundă merge în preliminariile Europa League, în primul tur al calificărilor!