”De ce muncim?”: Angajații din corporații și managerii lor, față în față într-un Studiu făcut de UBB (CursDeGuvernare)

Cum își vor putea cumpăra libertatea evazioniștii. Pro și contra unei legi controversate, promulgată de președinte (Europa Liberă) - Am intrat în fabrica din Texas unde se produce avionul F-35, pe care îl va cumpăra și România. Numai banda de montaj e mai lungă decât distanța de la Universitate la Romană (HotNews.ro)

”De ce muncim?” – o schimbare de paradigmă: Angajații din corporații și managerii lor – față în față într-un Studiu făcut de UBB în centrul economic Cluj-Napoca (CursDeGuvernare)

Echilibrul dintre muncă și viața personală (life-work balance) devine un factor tot mai important în alegerea unui loc de muncă, în special în rândul generației tinere, în timp ce liderii vor un angajat dispus să depună efort pentru a se dezvolta – conform studiului ”De ce muncim?”, realizat de Centrul de Strategie, Leadership și Dezvoltare Inteligentă (CSLDI), din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai.

Studiul a fost realizat în perioada iunie 2023 – aprilie 2024 și a fost efectuat cu ajutorul sondajelor în rândul unor studenți și angajați din Cluj-Napoca care lucrează, majoritar, în corporații din domeniile  ITC, finanțe & bănci, servicii, producție industrială, industrii plătite peste nivelul salariului mediu pe economie.

Cea mai mare parte a respondenților are un nivel de educație ridicat – peste jumătate dețin o diplomă de masterat (53%) și 95% au terminat o facultate.

Salariul este important, dar se află pe pozițiile 5 și 6, în ierarhia factorilor importanți în definirea locului de muncă ideal, atât în opinia anagjaților, cât și a studenților intervievați.

Siguranța locului de muncă și echilibrul între viața profesională și cea personală au fost identificate ca fiind prioritare în procesul de selecție pentru un loc de muncă.

„Jobul ideal oferă satisfacții dar, primordial, permite individului să aibă o viață împlinită dincolo de orarul de muncă reprezintă o sursă de venit ridicat și sigur”, este una dintre principalele concluzii ale studiului.

Ce spun managerii despre acest echilibru? ”Acum 10 ani, la 17:30 aveam jumătate din oameni în companie. Acum am doi”.

Citiți mai mult pe pagina CursDeGuvernare.

Cum își vor putea cumpăra libertatea evazioniștii. Pro și contra unei legi controversate, promulgată de președinte (Europa Liberă)

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, 10 mai, legea prin care marii evazioniști scapă de închisoare dacă achită prejudiciul, plus penalități și dobânzi.

Legea a stârnit rumoare în societate, mai ales că rădăcinile ei vin din epoca Liviu Dragnea, care a militat pentru scăderea pedepselor cu închisoarea pentru diferite fapte de corupție.

Asociația „Corupția Ucide” a organizat sâmbătă, pe 11 mai, un protest în fața Palatului Cotroceni, acuzându-l pe președinte că a dat frâu liber evaziunii fiscale prin semnarea acestui act normativ.

Totuși, discuția privind evaziunea fiscală este problematică în toată Europa.

Europa Liberă a studiat ce fac alte state în privința evaziunii fiscale, ce pedepse aplică și cât de mare e evaziunea fiscală în România față de Uniunea Europeană.

Aflăm astfel că Germania, Franța și Danemarca au praguri mult mai mici de la care evaziunea e pedepsită penal.

Dacă suma depășește 250.000 de coroane daneze (33.465 de euro) și provine din TVA, contribuții sociale și impozit pe salariu, atunci Agenția Fiscală poate decide să înceapă o anchetă penală.

În cazul accizelor, pragul este mai jos, de doar 100.000 de coroane daneze, adică 13.386 de euro.

Chiar anul acesta, parlamentarii danezi au crescut sancțiunile pentru frauda fiscală.

În Franța, autoritățile fiscale sunt obligate să raporteze procurorului faptele descoperite în timpul unui control fiscal care au dus la o evaziune fiscală de peste 100.000 de euro și la aplicarea unor penalități fiscale.

În Germania, în cazul sustragerii de la plata taxelor de până la 50.000 de euro, în general, se aplică doar o amendă.

VIDEOREPORTAJ. Am intrat în fabrica din Texas unde se produce avionul F-35, pe care îl va cumpăra și România. Numai banda de montaj e mai lungă decât distanța de la Universitate la Romană (HotNews.ro)

Un contract uriaș, de 6,5 miliarde de euro, cea mai mare cheltuială din istoria Armatei Române și egal cu cât cheltuia până acum câțiva ani întreaga Casă de Asigurări de Sănătate, necesită întrebări și informarea publicului. HotNews.ro s-a deplasat în SUA ca să vadă cum arată fabrica unde se produce avionul F-35.

În Fort Worth, Texas, în apropiere de Dalas, Lockheed Martin are una dintre cele mai mari și moderne fabrici din lume. O uzină uriașă principală, numeroase alte hale, un aeroport atașat de fabrică și chiar și cu o autostradă proprie care se oprește în parcarea unde peste 17.000 de oameni vin la muncă.

În uzina de la Fort Worth sunt produse marea majoritate a avioanelor F-35 din lume. Nu mai puțin de 156 de avioane ies pe poarta fabricii în fiecare an. O cifră extraordinară pentru un produs militar atât de complex. Spre deosebire, celelalte două fabrici de F-35 din lume - din Italia și Japonia - au o capacitate de doar 15 pe an, adică atât cât scoate pe ușă fabrica din Texas într-o singură lună.