O miză pentru euro-alegeri: o Uniune mai competitivă sau una de ”liga a doua”?

Pentru Europa, riscul este foarte clar: să fim în prima ligă sau să ajungem în liga a doua. Iată ce spune Fabrice Le Saché, vicepreședinte pentru Europa al MEDEF, cea mai reprezentativă organizație a sectorului privat francez.

În primăvara acestui an, MEDEF a lansat un set de 30 de propuneri pentru o Uniune Europeană mai competitivă. Propunerile au în vedere încurajarea  reindustrializării și a inovației, , simplificarea birocrației sau crearea unor campioni europeni în domenii cheie.

Aceste propuneri vor fi puse pe agenda viitoarei Comisii Europene, care va rezulta în urma alegerilor din 9 iunie.

Fabrice Le Saché a fost prezent la București, în cadrul unei conferințe organizate de Confederația patronală Concordia, pentru a întări legăturile cu organizațiile patronale din Europa Centrală și de Est.

În interviul acordat RFI Romania, vicepreședintele MEDEF a explicat motivele pentru care organizația a ținut să înainteze propunerile pentru o Europă mai competitivă, precum și actualul context economic și geopolitic:

”Aceste propuneri pleacă de la o constatare. Și aceasta este că economia europeană se decuplează în raport cu cea a Statelor Unite și a Chinei. Vedem un mare număr de indicatori. Creșterea economică este mai mare în Statele Unite decât în Europa.

Inovarea: sunt mai multe brevete depuse în China decât în Europa. Mișcarea banilor: vedem că economiile părăsesc Europa pentru a fi vărsate în Statele Unite. Vedem de asemenea că Produsul Intern Brut pe locuitor devine tot mai divergent între Statele Unite și Europa, productivitatea diferă tot mai mult între cele două regiuni.

Deci, trebuie să reacționăm, și încă foarte repede. Iar rolul Europei este important, pentru că 70 la sută din reglementările care guvernează întreprinderile noastre își au originea la Bruxelles și Strasbourg. Piața unică este o enormă oportunitate pentru întreprinderile noastre, sunt 450 de milioane de consumatori, iar 60% din exporturile franceze merg pe piața unică a Uniunii Europene.

Trebuie să fim interesați de ce se întâmplă la Bruxelles și Strasbourg pentru că regulile din țările noastre vin de acolo.

Avem ambiții mari asupra decarbonizării, dar nu este sufiient - acestea trebuie însoțite de o ambiție pentru producție, de creștere, de competitivitate, de inovare. Decarbonizarea nu poate fi făcută fără toate aceste ambiții.

Deci, propunerile noastre țin cont de toate aceste aspecte dar și de contextul geopolitic, de războiul aflat la porțile noastre, de invazia barbară a Rusiei în Ucraina.

Toate acestea schimbă perspectiva despre Europa. Vorbim despre extindere, suntem 27, mâine poate vom vi 37, vorbim despre cum putem finanța mai bine întreprinderile, despre piețele de capital, vorbim despre cum să producem mai mult pe terenul european.

Vedem că prietenii noștri americani, prin Inflation Reduction Act , subvenționează industria cu 400 de miliarde, chinezi, de asemenea, folosesc subvențiile și dumpingul”.

Iar noi, Europa, ce putem face pentru a accelera ?

”Noi propunem înființarea unui fond suveran european care poate avea efect de pârghie, propunem o neutralitate tehnologică, pentru a putea avea o diversitate de soluții – de exemplu, în sectorul energetic, nuclear, energiile regenerabile, al gazului. În concluzie, un mix energetic. Și nu este Comisia Europeană cea care să spună exact ce tehnologii trebuie să utilizeze întreprinderile.

Rolul Europei este să dea repere, obiective pe termen lung, iar al întreprinderilor este de a finanța inovarea, de a cerceta, de a reuși sau de a se înșela, acesta este rolul sectorului privat. Dacă Europa spune de fiecare dată că trebuie folosită o tehnologie sau alta, se produc blocaje, probleme în filialele din fiecare sector, care văd ținte în mișcare și uneori pot apărea probleme majore pentru că totul se mișcă foarte repede și ne putem înșela în alegerile tehnologice.

Deci trebuie să avem o diversitate de soluții. Vorbim apoi despre mobilitatea europeană. De exemplu, în cazul Erasmus+ sunt prea puțini aplicanți, sunt 2%, dar ar trebui să avem 20% . Apoi avem problema suprareglementării. Întreprinderile noastre au prea multe de raportat, este prea dificil, deci trebuie ușurate reglementările”.

În propunerile dumneavoastră ați lansat conceptul ”Buy European”. Până acum, acesta se referea la producțiile naționale, se spune și la noi să cumpărăm produse românești, în Franța de asemenea, în alte țări. Ce înseamnă, de fapt, ”Buy European”?

”Vedeți, în China, mai mult de 80% dintre produsele consumate de chinezi sunt fabricate în China. În Statele Unite, 70% dintre produsele consumate provin de la întreprinderi americane. Și în Europa? În Europa vorbim despre mai puțin de 50 de procente. În Franța mai puțin, 45%, în Germania 52%.

Deci, trebuie să rămânem deschiși, nu trebuie să ne închidem. Dar, să nu fim naivi! Deci trebuie să avem grijă la regulile pe care le impunem. Pentru că întreprinderile românești, întreprinderile franceze, care respectă clauzele de mediu, sociale și de altă natură, văd cum întreprinderi venite din afară, care nu respectă aceste clauze, câștigă competiția. Sunt multe întreprinderi care observă aceste lucruri șli spun: nu e posibil! Eu nu spun că trebuie să avem o preferință europeană, nu despre aceasta este vorba. Dar trebuie puse clauze pe piețe astfel încât condițiile de mediu și sociale să corespundă exigențelor pe care le avem pentru întreprinderile noastre”.

Aveți mijloacele pentru a convinge instituțiile europene să aplice reformele cerute de organizațiile dumneavoastră? Sunteți o mare organizație patronală, cooperați cu organizații din toată Europa, pentru aceasta vă aflați și aici, la București. Totuși, mecanismele decizionale europene sunt destul de compliocate...

”Eu cred că este un moment al înțelegerii situației. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat încă de acum un an și jumătate că trebuie redusă povara birocratică asupra întreprinderilor. Acum, problema este aplicarea. Președinta Comisiei și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat la Anvers, în Belgia, în cadrul unui eveniment industrial. Mai precis, al industriei chimice.

Același președinte al Comisiei a indicat că este nevoie de un comisar pentru industria de apărare, că trebuie să facem mai mult pentru industrie, pentru creșterea competitivității. Deci este o înțelegere a situației și toate părțile, indiferent de culoarea politică - în Franța, președintele Macron, în Germania, cancelarul Scholz, în Italia, președinta Consiliului, Georgia Meloni – toți cer o simplificare a reglementărilor și o Europă mai competitivă.

Riscul este foarte clar: să fim în prima ligă sau să ajungem în liga a doua. Riscul decuplării este real – și nu uitați cifrele pe care vi le-am prezentat la începutul discuției. Este mastodontul chinez care sedovedește foarte dinamic, foarte inovator. Și avem o economieamericană foarte dinamică în comparație cu cea europeană.

Trebuie să fim foarte atenți, mai ales că avem și problema demografică. Inclusiv în România. La fel, în Franța, în Italia. Statele Unite nu au aceeași problemă demografică. Europa are această problemă demografică într-o măsură mai mare decât Statele Unite sau China. Aceasta este o adevărată problemă. Și din acest motiv Inteligența Artificială și automatizarea trebuie să ducă la creșterea productivității”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România