Bani europeni pentru un ”PNRR” al Balcanilor de Vest

Statele membre ale UE și-au dat marți acordul final pentru mecanismul de sprijin financiar destinat reformelor în Balcanii de Vest. Programul se adresează unui număr de șase parteneri, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Noua facilitate va sprijini o serie de reforme socio-economice și fundamentale, inclusiv reforme legate de statul de drept și drepturile fundamentale.

Acest Plan de creștere pentru Balcanii de Vest, care primește acum unda verde din partea uniunii Europene, poate fi văzut ca un fel de mini-PNRR destinat regiunii. Uniunea Europeană va oferi celor șase parteneri până la 2 miliarde EUR sub formă de granturi și 4 miliarde EUR în împrumuturi, sume care vor acoperi perioada 2024-2027.

Bineînțeles, banii nu vor veni necondiționat.

Fiecare partener din regiune trebuie să pregătească o agendă de reforme pe care intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele facilității.

Aceste reforme trebuie să vizeze în special alinierea la valorile, legile, regulile și practicile UE, să ajute aceste țări pentru a se integra în piața unică a UE și pe piața socială.

De asemenea, partenerii din Balcanii de Vest vor trebui să se alinieze la politica externă și de securitate comună a UE. Ceea ce va însemna o alegere clară pentru o țară ca Serbia, care duce o politică ambivalentă în raport cu Rusia și UE.

De altfel, statele membre au pus în mod special o condiție prealabilă pentru pentru Serbia și Kosovo: acestea sunt obligate să obțină progrese măsurabile și rezultate tangibile în normalizarea relațiilor lor. După cum știm, cele două părți s-au antrenat recent într-o serie de măsuri și contramăsuri care au crescut tensiunile, ajungându-se chiar în pragul unei confruntări directe.

Alte condiții includ respectarea principiilor de bază ale democrației, un sistem parlamentar multipartit, alegeri libere și corecte, mass-media pluralistă, o justiție independentă și statul de drept care să garanteze respectarea drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.

Plățile vor fi efectuate de două ori pe an, cu condiția ca partenerii să îndeplinească pașii calitativi și cantitativi prevăzuți în agendele lor de reformă respective.

În cazul în care condițiile prealabile pentru sprijin nu sunt îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite, UE poate să oprească eliberarea fondurilor.

Bani contra reforme

Planul de sprijin pentru Balcanii de Vest, propus inițial de Comisia Europeană în noiembrie anul trecut, vine într-un moment în care Bruxelles-ul a dat semne de deblocare a unui proces de extindere mult tergiversat în ultimele decenii.

Între timp, influența Rusiei, dar și a Chinei sau Turciei a crescut în regiune, pe măsură ce întârzierea procesului de extindere a dus la scăderea entuziasmului pentru aderare.

Problemele politice, de asemenea, sunt complicate. În Bosnia și Herțegovina, entitatea sârbă, aflată direct sub influența Belgradului și Moscovei, amenință cu secesiunea ca răspuns la orice mișcare a țării către Occident.

În timp ce, în Serbia, președintele autoritar Alexander Vucic și-a reîntârit discursul pro-rus, iar sistemul politic, judiciar și media din această țară este foarte departe de minimele standarde europene.

Dincolo de toate acestea, corupția este o caracteristică generală a regiunii, aproape fără vreo legătură cu angajamentul democratic al unui guvern sau altuia.

Rămâne de văzut în ce măsură banii europeni, de care regiunea are totuși mare nevoie, vor aduce șui reformele așteptate.  

Și ar mai fi ceva: cele 6 miliarde, sub formă de granturi și credite, destinate unei regiuni totalizând circa 17 milioane și jumătate de locuitori sunt foarte puțin în comparație cu cele 28 de miliarde pe care România le are la dispoziție prin PNRR. Dar aceasta este diferența între a fi și a nu fi membru al UE.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România