Țările UE raportează primele rezultate ale aplicării Planurilor Strategice PAC. Jurnal rural

Pentru prima dată de la implementarea actualei politici agricole comune (PAC), reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, din 29 aprilie, de la Luxemburg, include pe agendă dezbaterea privind rezultatele obținute de statele membre în aplicarea Planurilor Strategice.

Schimbul de opinii între miniștrii de resort pleacă de la următoarele întrebări: măsurile incluse în Planurile Strategice PAC au răspuns așteptărilor administrației și ale fermierilor în primul an de aplicare și cum vor evolua în viitorul apropiat?

Cu fonduri cifrate la 386,6 miliarde de euro, reprezentând o treime din bugetul total al Uniunii Europene, PAC, reformată și pusă în aplicare de la 1 ianuarie anul trecut, acordă mai multă flexibilitate statelor membre în planificarea acțiunilor menite să contribuie la o agricultură durabilă și a intervențiilor bazate pe performanțe în materie de mediu și climă. 40% din bugetul PAC este alocat pentru măsuri care vizează combaterea schimbărilor climatice.

În esență, elementele care definesc actuala politică agricolă comună, fixate cu trei ani în urmă, în 2021, urmăresc să stimuleze practicile agricole mai „verzi” în rândul celor șapte milioane de beneficiari din întreaga Uniune Europeană, o direcționare mai bună a sprijinului financiar către exploatațiile mici și tinerii fermieri și creșterea angajamentului față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor din agricultură.

La solicitarea statelor membre și a fermierilor, în timpul protestelor de la începutul acestui an, pe fondul invocării provocărilor tot mai mari ale sectorului agricol, a imprevizibilității vremii și incertitudinilor economice, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru relaxarea condițiilor de accesare a subvențiilor PAC, care vizează șase din cele nouă standarde de bune practici pentru mediu și climă și posibilitatea țărilor UE de a acorda, justificat, derogări temporare de la anumite cerințe.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a dat undă verde unei revizuiri a politicii agricole comune pentru a ușura sarcina administrativă a fermierilor în anul 2024, aprobând, în procedură de urgență, cu o majoritate largă, ajustarea regulamentelor din 2021 privind aplicarea PAC. Urmează adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, publicarea în Jurnalul Oficial al UE și aplicarea imediată.

Franța: măsuri suplimentare în favoarea fermierilor

Guvernul francez a anunțat săptămâna trecută măsuri „complementare” în favoarea fermierilor, sperând că va pune capăt definitiv crizei care a provocat blocaje excepționale la începutul anului, potrivit postului de radio Europe 1. Printre acestea se numără prezentarea versiunii finale a planului Ecophyto de reducere a pesticidelor, pusă în așteptare din cauza crizei agricole, noi ajutoare pentru ferme, accelerarea a o sută de proiecte de stocare a apei și de irigații și un plan de sprijin pentru trei departamente franceze afectate de crizele meteorologice. De asemenea, Executivul condus de premierul Gabriel Attal a reconfirmat că reforma pensiilor agricole se va aplica din 2026 și va lua în considerare cei mai buni 25 de ani din carieră.

Planul Ecophyto 2030 preia angajamentele de simplificare asumate de guvern în negocierile cu sindicatele agricole și se va baza pe un indicator european, în locul celui francez folosit până acum, un demers criticat de mai multe ONG-uri pentru că diferențiază mai puțin toxicitatea pesticidelor.

Cash-flow-ul fermierilor va fi susținut de banca publică de investiții BPI Franța, care va oferi împrumuturi de cel puțin 100 de milioane de euro și garanții pentru credite contractate de la bănci private.

50 de milioane de euro se vor duce către fermierii din regiunile afectate în special de secetă, îngheț sau inundații, pentru finanțarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și dezvoltarea sectoarelor locale.

Agricultorii francezi, organizați în cea mai mai mare federație sindicală din sectorul agricol local, FNSEA, și asociația Tinerii Fermieri au răspuns pozitiv la pachetul de măsuri dat publicității de guvernul de Paris, dar au avertizat că rămân vigilenți și că vor monitoriza implementarea acestuia și votul noii legi agricole programat să aibă loc în vară, mai informează Europe 1.

Germania dorește majorarea plafonului de minimis la 50.000 de euro

Germania dorește creșterea ajutorului „de minimis” pentru sectorul agricol european, de la 20.000 de euro cât este în prezent, la 50.000 de euro, transmite publicația online Euractiv. Cererea Germaniei este susținută de alte 14 state membre, între care și România. Acesta este singurul tip de subvenție națională care nu necesită aprobare din partea Comisiei Europene, considerându-se că pachetele de intervenție acordate la scară mică nu sunt în măsură să denatureze piața concurențială.

La reuniunea miniștrilor agriculturii în Consiliul Agrifish de luna trecută, Italia a prezentat o notă care a inclus câteva puncte de sprijin pentru fermieri, între acestea și creșterea plafonului de minimis.

Ajutoarele de stat, dorite de fermierii europeni, au făcut, din nou, obiectul unei luări de poziții în Consiliul European. La summitul extraordinar din 17-18 aprilie, liderii UE au cerut prelungirea cadrului temporar privind ajutoarele de stat și, de asemenea, creșterea ajutorului de minimis pentru agricultură. În raportul prezentat în cadrul acestei reuniuni de fostul premier al Italiei, Enrico Letta, acesta a avertizat că relaxarea regulilor privind ajutorul de stat ca răspuns la criza recentă a produs distorsiuni pe piața unică, din cauza capacității bugetare diferite între statele membre.

Lanțul alimentar european: numeroase microîntreprinderi și întreprinderi mici și 9 milioane de ferme foarte fragmentate

Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, un raport privind punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale. În cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente participă numeroase microîntreprinderi sau întreprinderi mici, reprezentând peste 95% dintre actorii din industria alimentară și comerțul cu amănuntul, un număr redus de entități mari care acționează în calitate de cumpărători și 9,1 milioane de ferme agricole, foarte fragmentate. Dimensiunea medie a unei exploatații agricole în Uniunea Europeană este de 17,4 hectare.

Primele constatări ale raportului arată că marea majoritate a statelor membre au adoptat un nivel ridicat de protecție împotriva practicilor interzise de directivă. În 2023, au fost deschise aproximativ 1.500 de investigații de către autoritățile naționale competente, dintre care aproximativ 17% au condus la constatarea unei încălcări sancționate cu amendă, informează Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei, DG Agri.

Practicile comerciale neloiale detectate cel mai frecvent au fost plățile întârziate pentru produsele agricole și alimentare perisabile sau neperisabile (50% și 13%), cele solicitate pentru acțiuni de marketing (7%), pentru stocare, afișare și listare (7%), iar cele mai multe au fost identificate la nivelul comerțului cu amănuntul (41%), urmat de industria alimentară (36%) și comerțul cu ridicata (22%).

Cel mai recent sondaj privind practicile comerciale neloiale arată că 57% dintre respondenții europeni nu știau de autoritățile naționale cu atribuții în aplicarea legii, iar atunci când au fost întrebați de ce nu au raportat o practică neloială cu care s-au confruntat, 30% au indicat teama de represalii din partea cumpărătorului, în timp ce 17% se îndoiesc de capacitatea de gestionare a situației de către autoritatea publică.

În acest an, Comisia va propune noi norme privind comerțul transfrontalier și va lansa Observatorul lanțului agroalimentar al Uniunii Europene. De asemenea, va propune modificări ale Regulamentului privind organizarea comună a piețelor produselor agricole.