|
Reunit în ultima sesiune înaintea alegerilor din 6-9 iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut un răspuns ferm pentru a contracara ingerințele Rusiei în procesul electoral. Semnalul europarlamentarilor vine după o serie de afirmații credibile potrivit cărora unii membrii ai adunării au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. Într-o rezoluție adoptată cu 429 de voturi pentru, 27 împotrivă și 48 de abțineri, Parlamentul a făcut apel la instituțiile europene și la statele membre să contracareze ”urgent și viguros” încercările de interferență rusă. Totul vine în urma mai multor dezvăluiri recente conform cărora unii deputați europeni au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. Unii sunt acuzați că au participat la activitățile instituției de presă proruse „Vocea Europei”, cu sediul la Praga, încercând să justifice războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputații doresc ca liderii UE și ai statelor membre să se ocupe îndeaproape de eforturile rusești de interferență, nu doar în instituțiile UE, ci și în întreaga Uniune. Există, susțin ei, un sentiment de urgență, având în vedere alegerile europene care se apropie. Aleși plătiți pentru a răspândi propagandăRezoluția face referire la cazuri suspecte din țări precum Bulgaria, Germania și Slovacia. De asemenea, eurodeputații se declară îngrijorați de interogarea recentă a liderului europarlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD), Maximilian Krah, de către Biroul Federal de Investigații (FBI) al SUA, sub suspiciunea că ar fi primit bani de la agenții Kremlinului. De asemenea, se face referire la arestarea în Germania, la 23 aprilie 2024, a asistentului său parlamentar sub acuzația de a fi spion chinez. Parlamentul solicită AfD să declare public fără întârziere legăturile sale financiare, în special cu Kremlinul, și să dezvăluie public scopul și valoarea exactă a tuturor plăților care provin din surse legate de Kremlin. Pentru a consolida propria apărare a Parlamentului, rezoluția sugerează îmbunătățirea culturii sale interne de securitate, inclusiv investigații interne amănunțite pentru a evalua posibilele cazuri de interferență străină și aplicarea deplină a cadrului său de sancțiuni interne. Citeste siInfluența rusă în UE: ”Când porți tricou cu Putin, sau ești idiot util sau ai avantaje” Rezoluția solicită Consiliului să includă instituțiile de presă susținute de Kremlin precum și alte persoane responsabile de campaniile de propagandă și dezinformare din UE în viitorul pachet de sancțiuni rusești – al 14-lea. De asemenea, deputații deplâng capacitatea Vocii Europei de a-și reporni operațiunile din Kazahstan și solicită statelor membre UE să se asigure că entitatea nu poate fi accesată în UE. După cum știm, rezoluțiile nu au caracter obligatoriu, dar urgența reprezentată de apropierea alegerilor ar trebui să pună în mișcare instituțiile naționale și europene. De altfel, șirul de dezvăluiri din ultimele săptămâni indică faptul că autoritățile din mai multe state membre au început să acționeze. Rămâne o întrebare măsura în care guvernele vor pune pe lista celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni instituții de presă și propagandiști ruși din cadrul Uniunii Europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România |