Serviciile de informații occidentale, mai reticente față de partenerii slovaci

Țările occidentale selectează cu mult mai multă atenție informațiile sensibile sau clasificate pe care le transmit Slovaciei, din cauza tendințelor pro-ruse și antieuropene ale guvernului condus de naționalistul Robert Fico.

Informația a fost confirmată de mai multe surse din serviciile de informații din Europa centrală și occidentală, precum și de un înalt funcționar NATO, la solicitarea publicației slovace Denník N.

Mai mulți responsabili din serviciile de securitate din Cehia și-au exprimat scepticismul cu privire la guvernul condus de naționalistul Robert Fico încă de la începutul mandatului acestuia, iar aceeași atitudine se face simțită din partea tot mai multor țări aliate.

”Serviciile de contraspionaj occidentale reevaluează în prezent relațiile cu partenerii slovaci, pentru că nu are nici un sens ca informațiile împărtășite să ajungă de cealaltă parte a baricadei”, a declarat jurnalistul britanic Edward Lucas, specializat în activitatea serviciilor de informații, pentru publicația citată.

De asemenea, un înalt funcționar ceh a confirmat că partenerii occidentali nu mai furnizează toate informațiile de care dispun guvernului Fico, așa cum procedau în cazul predecesorilor acestuia, în special informații care au legătură cu Rusia și cu Ucraina. 

Lituania: Parlamentul dezbate noi restricții pentru cetățenii ruși și belaruși

Parlamentul lituanian dezbate în această perioadă un act normativ care prevede limitarea numărului de călătorii în Lituania pentru cetățenii ruși belaruși la 4 pe an, transmite site-ul Radioteleviziunii din această țară.

Inițiatorii propunerii legislative susțin că măsura ar înlesni misiunea serviciilor de securitate, în timp ce partidele care se opun afirmă că măsura ar fi inutilă.

În Lituania trăiesc cca 60 000 de persoane care au cetățenie belarusă, iar numărul lor a crescut cu 10 000 în ultimul an. ”Acești cetățeni reprezintă ținte directe pentru serviciile de spionaj din Belarus. Limitarea numărului de călătorii al acestora se impune”, a declarat un membru al comisiei parlamentare pentru politică externă.

Conservatorii susțin impunerea noilor restricții, dar ei nu se bucură de sprijinul partenerilor din coaliția de guvernare, notează sursa citată.

Chiar dacă aceste noi restricții nu vor fi aprobate, Parlamentul va prelungi cu încă un an actualele restricții, care prevăd, printre altele, limitarea numărului de vize eliberate și controale stricte la frontieră pentru cetățenii ruși și belaruși.

Polonia: 81 de ani de la revolta antinazistă din ghetoul evreiesc din Varșovia

La Varșovia au avut loc recent mai multe ceremonii de comemorare a 81 de ani de la revolta din ghetoul evreiesc înființat de naziști în Capitala Poloniei, transmite Gazeta Wyborcza.

În data de 19 aprilie 1943 câteva sute de combatanți evrei prost înarmați au atacat cu grenade și cocktailuri Molotov forțele de ocupație, reușind să reziste aproape o lună împotriva a 2000 de soldați și polițiști naziști înarmați cu mitraliere și lansatoare de flăcări. Revolta nu a putut fi înăbușită definitiv decât după intervenția tancurilor și a aviației germane.

În onoarea eroilor, sirenele de alarmă au sunat la Varșovia timp de un minut. Reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai reprezentanțelor diplomatice, diferitelor organizații culturale, ai mai multor organizații evreiești și chiar foști combatanți au participat la ceremonia de la Monumentul Eroilor și au depus coroane de flori. 

Ungaria: Expatrierile afectează grav piața muncii

Cetățenii maghiari care lucrează în străinătate nu doresc să revină prea curând în țară, fiind mulțumiți cu condițiile de lucru și cu veniturile realizate, iar majoritatea lor sunt nemulțumiți de actuala situație din țară, reiese dintr-un studiu recent realizat de Institutul sociologic Egyensúly în colaborare cu Asociația antreprenorilor și salariaților din Ungaria (VOSZ), transmite publicația Telex.

În prezent circa 770 000 de cetățeni maghiari trăiesc și muncesc în străinătate, în special în Germania (cca 220 000), Austria, Regatul Unit și alte țări occidentale. Este adevărat că în 1990 400 000 de maghiari se aflau deja în Occident, dar în perioada 2010 – 2020 numărul de expatrieri practic s-a triplat, notează realizatorii studiului.

Începând din 2010 sumele de bani trimise în țară de maghiarii care lucrează în străinătate a crescut constant și chiar dacă ritmul creșterii a mai încetinit după pandemia de coronavirus, totalul acestui indicator a ajuns la 3,5 miliarde de euro în 2021.

Expatrierile afectează grav piața muncii din Ungaria, aflată de multă vreme în criză de mână de lucru și exercită o presiune inflaționistă asupra economiei naționale, reiese din studiul citat.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Hana Kovacikova - Slovacia;

Raimonda Mc Geever - Lituania;

Kurek Miłosz - Polonia;                                            

Eszter Papp - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei