Grupul german Rheinmetall va construi o fabrică de obuze în Lituania

Autoritățile lituaniene au semnat marți o scrisoare de intenție cu grupul german Rheinmetall care urmează să construiască în țară o fabrică de muniție pentru artilerie de 155mm, informează site-ul radioteleviziunii din Lituania.

Documentul a fost semnat în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Vilnius de ministrul economiei și inovării, Ausrine Armonaite, ministrul apărării, Laurynas Kasciunas și de directorul pentru proiecte internaționale strategice al grupului german, Maximilian Froch, dar conținutul documentului nu a fost făcut public, arată sursa citată.

Ministrul economiei a declarat că ”va fi unul dintre cele mai importante proiecte de investiții din istoria Lituaniei, care va contribui la creșterea economică a țării și la stabilitatea regională”.

Se știe de asemenea că fabrica va fi construită în districtul Radviliskis, în apropiere de localitatea Baisiogala, situată aproximativ în centrul țării, pe un teren care aparține Universității lituaniene pentru științe medicale, precizează sursa citată. 

”Contribuția efectivă a Lituaniei la acest proiect va deveni mai clară după ce vom găsi aici parteneri. Toate întreprinderile lituaniene interesate sunt invitate să ne contacteze. Intenția noastră este de a crea un parteneriat pe termen lung”, a declarat la rândul său reprezentantul grupului german.

Slovacia: Un sondaj care arată efectele populismului

Peste 80% dintre cetățenii slovaci consideră că aderarea țării lor la Uniunea Europeană a avut efecte benefice, dar procentul celor care au o imagine pozitivă despre UE este în mod paradoxal semnificativ mai mic, reiese din datele ultimului Eurobarometru, citate de publicația Dennikn.

Mai exact, la întrebarea ”Aderarea la Uniunea Europeană a avut efecte benefice pentru Slovacia?”, peste 80% dintre respondenți au spus că da, dar la întrebarea ”Aveți o imagine pozitivă sau una negativă despre UE?”, doar 48% au spus că au o imagine pozitivă, 17% una negativă iar 35% una neutră.

De remarcat că percepția asupra UE s-a îmbunătățit față de anul trecut, când doar 33% dintre cetățeni au spus că au o imagine pozitivă, 32% una negativă și 35% una neutră.

Întrebați dacă vor merge să voteze la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie a.c., 62% dintre slovaci au răspuns ”Probabil da”. Înaintea alegerilor europarlamentare din 2019, în cadrul unui sondaj similar, 47% dintre slovaci spuneau că probabil vor participa la vot, dar prezența efectivă la urne a fost de doar 22% dintre cetățenii cu drept de vot, amintește sursa citată.

Sondajul a fost efectuat în luna februarie a acestui an pe un eșantion de 1008 persoane.

Slovacia va fi reprezentată de 15 parlamentari în viitorul Parlament European, cu unul mai mult față de actualul mandat.

Polonia: Patru proiecte de lege pentru liberalizarea avortului

Parlamentul Poloniei a decis să înființeze o comisie extraordinară care să examineze cele patru proiecte de lege care vizează liberalizarea avortului propuse de diferitele formațiuni politice și să decidă care dintre ele va intra efectiv în circuitul parlamentar, transmite Gazeta Wyborcza.

În 2021 curtea Constituțională a Poloniei a decis, sub guvernarea PiS, că avortul nu este permis decât în trei situații: când sarcina pune în pericol viața mamei, când sarcina a rezultat în urma unui viol și când fătul este amenințat de o boală gravă.

În timpul campaniei electorale pentru ultimele alegeri, care au dus la îndepărtarea de la putere a PiS, toate partidele actualei coaliții de guvernare au promis că vor lua măsuri pentru liberalizarea dreptului la vot, dar nu există un acord în legătură cu un anumit proiect de lege, fiecare dintre partide având propriul său proiect. Unul dintre partidele coaliției, Partidul Fermierilor, susține chiar, ca și fostul partid de guvernare PiS, organizarea unui referendum național pe această temă, înaintea adoptării unei legi.

Ungaria: Programele europene Erasmus și Horizon în pericol

În următoarele trei luni contractele de finanțare prin programele europene Erasmus și Horizon pentru 18 universități din Ungaria vor expira, ca urmare a modificărilor decise de guvernul Orban cu privire la regulile de funcționare ale instituțiilor de învățământ, și în special cu privire la procesul de numire în funcții a membrilor conducerilor universităților, scrie revista economică Heti Világgazdaság.

Dacă guvernul nu ajunge la un acord cu Comisia Europeană în această perioadă, banii vor fi pierduți, și este puțin probabil ca un acord să fie stabilit, dat fiind că de luni de zile nu se face nici un progres, comentează sursa citată.

Ultimele declarații ale administrației Orban pe acest subiect datează din luna ianuarie a.c.

În absența unui acord, nu doar că studenții nu vor mai avea posibilitatea de a participa la programele de mobilitate europeană, dar foarte mulți cercetători vor fi privați de finanțare și de posibilitatea cooperării cu colegii lor europeni.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:                                               

Raimonda Mc Geever - Lituania;                                              

Hana Kovacikova - Slovacia;

Kurek Miłosz - Polonia;                                            

Eszter Papp - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei