Cât de independent politic ar fi candidatul Mircea Geoană? (DW)

Milogul Europei și nota de plată a României (SpotMedia) - Trecutul și legăturile politice ale frizerului din PNL pus șef peste industria de două miliarde de euro a „păcănelelor” (Europa Liberă) - Jocurile de noroc sunt puternic asociate cu sărăcia. Oamenii din zonele defavorizate pariază mai riscant (HotNews.ro) - Statul român își construiește instrumente pentru a proteja cetățenii români din Republica Moldova și Ucraina (G4Media)

Milogul Europei și nota de plată a României (SpotMedia)

Cu o zi înainte că președintele Iohannis să se întâlnească cu noul său prieten Viktor Orban ca să mai pună la cale șefia NATO, SUA au transmis un mesaj fără echivoc și chiar cu o tușă de ironie la adresa președintelui candidat.

„Poziţia SUA este că îl susţinem pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis, şi apreciem că a intrat în competiţie şi îi dorim toate cele bune, în timp ce noi continuăm să dezbatem această problemă (alegerea viitorului secretar general – n.red) în cadrul Alianţei”, a declarat ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

Potrivit publicației olandeze De Telegraaf, Rutte este susținut de 28 dintre țările NATO și ar mai fi de convins doar 4. În mod cert, România, Bulgaria, Ungaria și, probabil, Turcia.

Când Klaus Iohannis și-a anunțat public candidatura, formulă fără precedent în istoria NATO, multă lume s-a întrebat ce garanții are în spatele anunțului. Puțini au putut concepe că cineva ar putea să se arunce astfel cu capul înainte, fără a avea terenul pregătit și o serioasă susținere în spate.

Cu România în spate, dl Iohannis, în interes personal, se așază pe contrasens cu SUA și restul partenerilor din NATO care au trimis soldați ca să ne apere. Se aliază cu prietenul lui Putin și, în timp ce în țară ne rupem hainele de pe noi pentru stabilitate, în alianță generează divizare, potrivit FAZ, deci instabilitate. Fix ce-și poate dori mai mult Vladimir Putin, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Cât de independent politic ar fi candidatul Mircea Geoană?

Românii au înghițit alianța contra naturii PSD-PNL, dar nu același lucru se va întâmpla când își vor alege președintele. Un Mircea Geoană reșapat s-ar putea să fie soluția de avarie. Un comentariu de George Arun.

Niciodată, în ultimii 35 de ani, nu s-a întâmplat ca partidele mari să nu-și anunțe candidatul când au rămas mai puțin de cinci luni până la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din septembrie, comentează jurnalistul DW.

Amânarea lansării la apă a candidaților pentru funcția de șef al statului nu se datorează doar lipsei de personalități, ci și unei stategii prin care să nu fie afectate rezultatele alegerilor locale și europarlamentare.

PSD și PNL nu au locomotive care să le tracteze nici la europarlamentare, nici la locale, nici la parlamentare. În situația acestei trageri de timp pentru anunțarea candidaților la funcția de șef al statului, câștigă teren pe de o parte independentul Mircea Geoană, care în realitate nu s-a despărțit niciodată de PSD, iar pe de altă parte Șoșoacă și George Simion.

E aproape sigur că în turul doi al alegerilor prezidențiale va intra Mircea Geoană, care se va dovedi atât de independent pe cât de mult va fi susținut de PSD, al cărui candidat, oricine va fi acela, nu va avea nici o șansă de a ajunge al cincilea președinte postdecembrist.

Varianta în care PSD și PNL ar trimite în campania electorală un candidat comun e perdantă din fașă. Dacă românii au înghițit o alianță contra naturii postelectorală, nu același lucru se va întâmpla când își vor alege președintele.

Un Mircea Geoană reșapat s-ar putea să fie soluția de avarie. Sau răul cel mai mic.

Trecutul și legăturile politice ale frizerului din PNL pus șef peste industria de două miliarde de euro a „păcănelelor” (Europa Liberă)

Cristian Pascu, hairstylist și consilier local PNL în Sectorul 6 din București, a fost numit de premierul Marcel Ciolacu vicepreședinte la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituția-cheie de autorizare și control a industriei jocurilor de noroc.

Marți, după ce numirea lui Pascu fost mediatizată, premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști despre alegerea făcută. A refuzat, însă, să răspundă.

Contactat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin a precizat că a cerut lămuriri de la Ministerul Finanțelor. Ministrul Marcel Boloș nu ne-a răspuns la mesaje.

La alegerile locale din 2020, Cristi Pascu l-a susținut pe Ciprian Ciucu (PNL), care a și devenit primar. Ulterior, a intrat în echipa consilierilor locali de la Primărie.

Unul dintre proiectele pe care Cristi Pascu se lăudă că le-a implementat, în calitate de consilier local, vizează activitatea companiilor din Sectorul 6.

Cristian Pascu este și membru în Consiliul de Administrație al Centrului National de Învățământ Turistic (din 2022), instituție cu capital de stat. Totodată, a avut un contract civil și cu Societatea Română și Televiziune (SRTV).

Nici aceste informații nu figurează în CV-ul său, la fel cum în declarația de avere nu este menționat salonul de înfrumusețare Cristi Pascu Exclusive.

Jocurile de noroc sunt puternic asociate cu sărăcia. Oamenii din zonele defavorizate pariază mai riscant. În România, industria păcănelelor și pariurilor este și cea care cheltuiește mai mult pe publicitatea online (HotNews.ro)

​România are peste 13.600 de săli de joc. Iar studiile europene recente arată că oamenii din zonele defavorizate sunt dintre cei mai expuși la un consum riscant la pariuri. E o oglindire a realității că povara dependenței sau a consumului problematic de jocuri de noroc se resimte mai puternic în rândul populațiilor sărace și accentuează inegalitățile sociale deja existente.

Continuarea, pe HotNews.ro.

EXCLUSIV Statul român își construiește instrumente pentru a proteja cetățenii români din Republica Moldova și Ucraina. Proiectul legii apărării naționale dă în premieră puteri președintelui pentru românii ”aflați în pericol în afara teritoriului național” (G4Media)

Proiectul legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale, introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. Legile existente nu prevăd această posibilitate. Noul instrument, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care Republica Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni au și cetățenia română. Ce prevede exact proiectul legii apărării naționale puteți citi pe pagina G4Media.