Într-o Românie mai bogată ca niciodată, problema devine... democrația

Un mesaj de o duritate rar întâlnită din partea unui șef de bancă centrală a venit din Germania. Preşedintele Băncii Centrale (Bundesbank), Joachim Nagel, a atenționat, într-un interviu acordat grupului de presă Funke, asupra faptului că extremiştii de dreapta ameninţă prosperitatea Germaniei. Un semnal asemănător a venit și din România. Iar problema este că populismul nu poate fi combătut cu cifre – altminteri reale – privind creșterea PIB sau a salariului mediu.

Potrivit agențiilor DPA și Reuters, preluate de Agerpres, oficialul german a mai atras atenția că o ieşire din zona euro ar fi "o catastrofă economică pentru noi toţi”.

Nagel a adăugat că extremismul îi descurajează pe investitori şi pe lucrătorii calificaţi care vin în Germania de peste hotare. Fără a încerca să minimizeze dificultăţile cu care se confruntă ţara, șeful băncii centrale germane a subliniat că piaţa forţei de muncă din Germania s-a menţinut stabilă şi şomajul la un nivel redus.

Un semnal asemănător a venit recent și din România. Invitat la podcastul jurnalistei Andreea Roșca, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a atras la rândul său atenția asupra pericolului populismului.

”Democrațiile depline sunt retrogradate la rang de democrații imperfecte, pentru că încep populismele. Publicul ne-educat își impune punctul de vedere iar politicienii îi dau satisfacție. Iar democrațiile imperfecte se transformă în regimuri autoritare. Pentru că publicul, nemulțumit de cum funcționează democrația, deși ar trebui să fie nemulțumit în primul rând de el însuși, se duce spre soluții extreme, ceea ce paște și Europa și România. Adică sunt mulți care spun, deși au frigiderul plin astăzi: noi ne-am săturat de democrația asta. Nu ne mai convine ce vedem”, a spus economist-șef al BNR.

Democrația este în declin

Nu știm dacă la aceasta s-a gândit el, dar tendința a fost confirmată recent de Indicele de Transformare al Fundației Bertelsmann din Germania, potrivit căruia calitatea democrației a scăzut constant în ultimii 20 de ani. În prezent, printre țările în tranziție – studiul exclude democrațiile occidentale consolidate – există 74 de autocrații și doar 63 de democrații mai mult sau mai puțin șubrede.

Studiul constată că s-au degradat în cea mai mare măsură drepturile legate de liberă exprimare şi vot .

O altă constatare este că restrângerea drepturilor nu se datorează vreunor dificultăţi materiale obiective, unor crize extrem de grave, ci mai degrabă unei tentații iraționale către populism.

Valabil și în România, unde salariile n-au fost niciodată mai apropiate de media europeană ca acum, libertățile n-au fost niciodată mai extinse, oportunitățile de realizare personală, aici sau în afara țării, mai generoase. Niciodată, în istoria acestei țări!

Și totuși, este vizibil un sentiment public al dezastrului generalizat, al prăbușirii, al nostalgiei pentru vremuri de altădată.

Iar studiul pe care l-am citat mai devreme ne mai dă o veste proastă: odată cu creșterea autoritarismului, calitatea guvernării scade, nu crește, așa cum mulți s-ar putea aștepta.

Semnalele șefului Bundesbank sau ale economistului șef al BNR vin într-un moment în care sondajele, atât în Germania cât și în România, ilustrează o ascensiune a extremei drepte, populiste și antieuropene.

Unii încearcă să o contracareze cu date statistice privind creșterea PIB-ului, a exporturilor sau a salariilor, de la deschiderea negocierilor de aderare la UE și până acum. Date reale, nimic de zis - niciodată în istoria ei România n-a fost mai bogată ca acum.

Problema s-ar putea să fie în altă parte, iar rațiunea și cifrele să joace un rol marginal. În orice caz, semnalele a doi bancheri, oameni ai cifrelor, în cele din urmă, trebuie să ne dea serios de gândit.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România