Viitorul european al Bosniei Herțegovina depinde de coerența politicii sale externe

Bosnia Herțegovina este singura țară din Balcanii de Vest care nu are o lege privind politica externă, iar disensiunile și declarațiile contradictorii ale liderilor politici bosniaci nu fac decât să pună în pericol negocierile privind aderarea la UE, a căror deschidere a fost aprobată recent de Bruxelles, scrie publicația bosniacă Detektor.

Recenta numire în funcția de consul al Bosniei Herțegovina la Zagreb a unui judecător care a fost demis din funcție pentru corupție și apoi suspus unei serii de sancțiuni de către SUA nu este decât ultimul exemplu dintr-o lungă serie de decizii controversate care țin de politica externă a țării, amintește sursa citată.

Liderul Republicii Srpska, entitatea autonomă majoritar sârbă, Milorad Dodik, a mers în repetate rânduri la Moscova pentru a-i promite lui Putin că țara nu va adera la NATO, în timp ce politicienii alianței de guvernare repetă la Bruxelles că țara este angajată pe drumul integrării euro-atlantice.

De asemenea, nu există a poziție clară a țării față de chestiuni cheie în relațiile internaționale, cum ar fi războiul din Ucraina și cel din Fâșia Gaza.

Într-o încercare de clarificare a politicii externe naționale, Consiliul de miniștri a adoptat anul trecut proiectul de lege privind politica externă a țării, dar documentul nu a fost votat nici acum de Parlament. 

”Fără o strategie clară a politicii externe țara noastră rămâne vulnerabilă. Ambasadorul rus nu s-a ferit să afirme recent că Bosnia trebuie să consulte Rusia înainte de a decide propria strategie de politică externă și a lansat chiar amenințări în acest sens. Dacă nu avem nicio reacție la astfel de abuzuri, dacă nu ne comportăm ca un adevărat stat suveran, publicul va începe să accepte, tacit, că influența rusească în politica țării noastre este justificată”, a declarat pentru publicația citată decanul Facultății de Științe Politice din Sarajevo, Sead Turčalo.

Serbia: Primii pași către energia verde

Serbia trebuie să-și adapteze strategia energetică la noile tehnologii, în special la cele bazate pe alimentarea cu hidrogen, iar Compania națională de electricitate EPS poate juca un rol cheie în acest sens, a declarat directorul general al companiei Dušan Živković, la conferința internațională ”Hidrogenul – energia viitorului”, organizată recent la Belgrad, transmite publicația Danas.

El a reamintit că dezvoltarea economiei naționale s-a bazat până în prezent pe combustibilii fosili, care însă au un impact puternic asupra mediului, iar trecerea la hidrogen ar contribui la reducerea poluării, la creșterea flexibilității și securității sistemului energetic și la reducerea dependenței de importuri.

”Compania noastră are capacitatea de a porni și de a coordona acest proces de tranziție, pe baza experienței bogate pe care o deținem, iar dacă optăm pentru hidrogen, ținta noastră trebuie să fie hidrogenul verde”, a spus el, adăugând că, pentru început, este nevoie de un cadru legal clar referitor la producția, transportul, depozitarea și utilizarea hidrogenului.

Reprezentantul Camerei de Comerț a Serbiei a precizat în cadrul conferinței că instituția sa lucrează la o strategie națională privind trecerea la hidrogen încă din 2021, sub coordonarea Ministerului minelor și energiei, documentul urmând a fi supus aprobării guvernului în perioada următoare.

Muntenegru: Strategia pentru diminuarea riscurilor de catastrofe

La Podgorica a avut loc recent prima reuniune tehnică pentru crearea Strategiei pentru diminuarea riscurilor de catastrofe în perioada 2025-2030, organizat de Direcția pentru protecție civilă din cadrul Ministerului de interne al guvernului Republicii Muntenegru, transmite publicația Vijesti. 

Strategia este elaborată în strânsă colaborare cu Institutul de hidro-meteorologie și cu Ministerul educației, un accent deosebit fiind pus pe siguranța clădirilor instituțiilor de învățământ.

”Ne bucurăm să constatăm interesul deosebit pe care populația îl arată față de elaborarea acestui document pe care l-am supus dezbaterii publice. Este important să avem o strategie eficientă și modernă, care să corespundă atât nevoilor interne de siguranță cât și obligațiilor internaționale pe care le avem de îndeplinit”, a spus reprezentantul ministerului de interne în cadrul reuniunii.

În cadrul strategiei vor fi analizate în detaliu toate informațiile tehnice privind structura clădirilor școlilor, liceelor, grădinițelor și universităților, tipurile de construcții, numărul elevilor, studenților și profesorilor care își desfășoară activitatea în aceste clădiri, iar Institutul de meteorologie și seismologie va implementa programe suplimentare de perfecționare a personalului.      

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Ilvana Halilović - Bosnia Herțegovina;

Daria Marković - Serbia;

Mia Kruẑić - Muntenegru

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei